De aici incepe totul... Trezit de dimineata, mergi la serviciu, alergi in stanga si-n dreapta, iar seara nu stii cum sa pui mai repede capul pe perna pentru ca a doua zi sa o iei de la capat. Era vitezei si a lucrurilor facute in graba.

Daca am avea am zambi mai des, am vorbi mai frumos si mai calm, am asculta si ne-am imbogati orizontul... Daca... dar cum toate sunt date pe repede inainte, ca intr-o caseta prost inregistrata, la fel suna si viata noastra: stearsa, zgariata, ragusita si pe alocuri blurata.
Mergem dezorientati intr-un cross al intereselor si al banilor, alergand dupa nici noi nu stim ce, cautand sa ne afirmam punctul de vedere spunand intotdeauna "Stiu eu! Asculta-ma pe mine!", cand de fapt, poate, nici nu avem habar... Cautam succesul imediat si nu pe cel lucrat, studiat sau gandit in prealabil.

Caci da, nu mai avem timp nici sa iubim, nici pe noi si nici pe altii. Nu mai iubim din inima si suflet, iubim pe fuga, iubim doar de frica de a nu fi singuri, cand de fapt chiar suntem....
Mi-ar place sa avem timp... de dragoste, de copii, de citit, de plimbari interminabile, de vacante, de iesiri, sa avem timp de toate... dar mai ales de toti... Dar sunt atatia care au, au timp dar le lipseste cheful, dar asta e o noua poveste, un nou capitol la care va las pe voi sa va faceti timp pentru a-l dezvolta...
S-aveti timp sa faceti tot ce-n viata asta va place...
Am citit cu o mare placere,foarte frumos descris ;]
RăspundețiȘtergere